Distonia neurovegetativă – o stare „nu prea bună”

Oare câţi oameni se pot lăuda cu faptul că se simt în permanenţă „bine”?

Pentru că, dacă e să luăm în consideraţie faptul că prin termenul de „stare generală bună” se subînţelege o senzaţie subiectivă a confortului fiziologic şi psihologic al stării interne, atunci… Atunci la majoritatea dintre noi aceasta este de obicei „nu prea bună”.

Sau chiar nu e bună deloc.

IMAGINAŢI-VĂ

Expresia „nu mă simt prea bine” are în realitate o altă denumire. Şi nu doar una, ci câteva. Cea mai răspândită dintre aceste denumiri este „distonia neurovegetativă”. Această stare se manifestă prin circa 150 de simptome şi aproximativ 32 de sindroame! Cel mai des – prin dureri în regiunea inimii, senzaţie de febră sau friguri, insuficienţă respiratorie şi sufocare, precum şi ameţeli sau stare de leşin, devieri ale tensiunii arteriale, dureri musculare, mâini şi picioare reci, tulburări dispeptice (dureri în regiunea burţii, meteorism, diaree), urinări frecvente, transpiraţie, frisoane şi… Şi o cedare bruscă, apărută din senin, cu dorinţa de a adormi „aici şi acum”. Sau o senzaţie de frică pentru propria viaţă, care apare la fel pe neaşteptate şi te cuprinde din cap până în picioare.

De ce se întâmplă astfel şi putem oare redresa această situaţie?

DE CE MĂ SIMT AŞA? PARCĂ TOTUL ERA CA DE OBICEI…

Cauzele care provoacă distonia neurovegetativă nu sunt mai puţine decât modurile în care aceasta se manifestă. Armonia interacţionării tuturor sistemelor şi organelor poate fi dereglată de stresuri (atât cele fizice, cât şi cele psihoemoţionale), bolile infecţioase şi schimbările hormonale, traumatismele cranio-cerebrale şi diferite tipuri de intoxicaţii.

Iar mai departe încearcă să-ţi dai seama: ori s-a defectat unul dintre compartimentele „pupitrului central de comandă” (sistemului nervos central) şi a început să dea ordine eronate sistemului nervos vegetativ, ori este necesară o mică „reparaţie” a unuia dintre numeroasele elemente ale sistemului nervos vegetativ, care trimite rapoarte eronate „centrului”.

Oricum n-ar fi, organismul începe să greşească: apar probleme cu echilibrarea activităţii organelor interne şi reglarea tonusului vascular. De exemplu, pe fundalul unei stări absolut normale organismul începe brusc să elimine în sânge hormoni ai stresului, adrenalină şi alte substanţe stimulatoare, ca în ajunul unei lupte. În acelaşi timp, lovitura cea mai puternică revine vaselor. Acestea sunt nevoite, fără pregătire şi absolut haotic, ba să se lărgească, ba să se îngusteze. Iar acest lucru este chiar şi pentru un organism puternic o testare serioasă de rezistenţă.

LUAŢI AMINTE:

Înainte de toate, în timpul oricărui acces de distonie neurovegetativă este necesar să asiguraţi persoanei date linişte maximă. Lumina puternică, gălăgia, vocile stridente pot agrava situaţia. Trebuie imediat să renunţaţi la certurile începute.

Cel mai bine este să lăsaţi persoana respectivă să se odihnească într-o cameră semi-întunecoasă şi să administreze vreun remediu calmant.

Dacă accesul nu dispare, adresaţi-vă medicului.

ŞTIAŢI CĂ…?

  • Magneziul provoacă reducerea reacţiei organismului la excitanţii externi şi este un important factor anti-stres;
  • Magneziul reglează la nivel celular transportarea impulsurilor nervoase şi înlătura spasmele;
  • Fără magneziu nu se asimilează potasiul (un element care normalizează ritmul cardiac) şi dacă nivelul unuia dintre aceste minerale în sânge este scăzut, cel mai probabil este că va fi scăzut şi nivelul celuilalt;
  • Potasiul creşte nivelul alimentării celulelor cu oxigen şi contribuie la eliminarea toxinelor din ţesuturi.
  • Spasmele musculare din timpul nopţii, mai ales a picioarelor, pot fi cauzate de deficitul de potasiu şi magneziu.
  • Potasiul se absoarbe în mod eficient doar împreună cu magneziul.
  • Inima conţine doar 1/5 din cantitatea totală de magneziu conţinută în organismul omului;
  • O cantitate considerabilă de magneziu se pierde în timpul prelucrării termice a alimentelor;
  • Consumul unei cantităţi mari de grăsimi reduce absorbţia magneziului?

Specialişti asociază apariţia distoniei neurovegetative cu insuficienţa de magneziu şi remarcă o îmbunătăţire considerabilă a stării generale la administrarea preparatelor care conţin acest element. Anume de aceea preparatele medicamentoase cu conţinut de magneziu se folosesc nu doar pentru tratamentul multor boli cardiovasculare, ci şi pentru tratamentul sindromului oboselii cronice, a distoniei neurovegetative şi în timpul stresului.

Panangin reprezintă o combinaţie specială de ioni activi de potasiu şi magneziu. Panangin restabileşte echilibrul de potasiu şi magneziu în organism.

Panangin este un ajutor de neînlocuit în ameliorarea simptomelor distoniei neurovegetative. Iar aceasta înseamnă că fiecare dintre noi îşi poate schimba starea spre bine şi se poate simţi mai SĂNĂTOS!  

„Acesta este un medicament. Citiţi cu atenţie prospectul. Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.”

Nr. 13490 din 23.10.2008

Recommended For You

About the Author: victor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *