Studierea legăturii dintre sănătatea umană şi fenomenele atmosferice are o istorie multiseculară, care implică atât un şir de date exacte, cât şi de legende. Însuşi părintele medicinii, Hippocrates, în tratatul său „Aerul, Apa şi Locurile” a expus esenţa influenţei condiţiilor climaterice asupra omului. Deşi au trecut deja 25 de secole de atunci, iar medicina a progresat în mod semnificativ, amploarea catastrofelor cauzate de capriciile climei este la fel de mare ca şi în cazul altor calamităţi naturale. Atât în oraşe, cât şi în regiunile rurale, oamenii sunt influenţaţi, într-o măsură sau alta, de fenomenele naturale.
De ce este periculoasă canicula?
Perioada caniculară deseori cauzează mai multe neplăceri decât plăceri. În această perioadă cantitatea de lichide pierdută de organism creşte semnificativ şi din această cauză este posibilă scăderea bruscă a tensiunii arteriale. În mod normal, inclusiv în urma transpirării, omul pierde circa 200-300 ml de lichid timp de 24 de ore, iar pierderea în exces, din cauza transpiraţiei intensive, duce la îngroşarea sângelui (hemoconcentraţie) şi la scăderea tensiunii arteriale.
Această stare este deosebit de actuală în cazul persoanelor care suferă de hipertensiune arterială şi care administrează medicamente diuretice. Este necesar ca aceştia să monitorizeze foarte atent cantitatea de lichid pierdută. Însă nu trebuie de confundat cantitatea de lichid eliminată de organism prin transpiraţie cu cantitatea de urină eliminată. Cel mai simplu mod de monitorizare a cantităţii de lichid eliminate de organism este cântarul. Dacă spre seară acesta indică o pierdere considerabilă a greutăţii corpului, există probabilitatea că în timpul transpiraţiei se pierde şi o cantitate excesivă de lichid, fiind necesară suplinirea acestuia prin mărirea cantităţii de lichid consumat.
Trebuie de menţionat faptul că în timpul transpiraţiei organismul pierde şi un şir de microelemente vitale, cum ar fi natriul, potasiul şi magneziul, suplinirea cărora nu este posibilă prin consumul sporit de lichide.
De ce avem nevoie de magneziu?
Importanţa magneziului în activitatea noastră vitală se exprimă prin faptul că acesta reprezintă un regulator universal al proceselor biochimice şi fiziologice din organism. Magneziul, intră în reacţii reversibile cu multe substanţe organice, asigurînd metabolismul cu circa 300 de fermenţi. Magneziul controlează funcţionarea normală a celulelor muşchilor cardiaci şi joacă un rol important în reglarea contractilităţii miocardului. El are o importanţă deosebită în funcţionarea sistemului de conducere al inimii şi a ţesutului nervos. În lipsa sa pot fi observate tremorul şi spasmele musculare.
Creşte considerabil necesitatea de magneziu în organism în cazul eforturilor fizice a sportivilor în procesul antrenamentelor îndelungate şi intensive, precum şi în cazul situaţiilor de stres. Pierderea magneziului din organism în astfel de situaţii este corespunzătoare nivelului efortului fizic sau psihoemoţional. Nu în ultimul rînd deficitul de magneziu din organism poate fi provocat şi de consumul de alcool, de hipertermie şi administrarea preparatelor diuretice.
Rolul potasiului în organismul omului
Un alt element important este potasiul, care împreună cu natriul asigură structura şi funcţionarea normală a celulelor, reglează echilibrul apei în organism şi normalizează ritmul cardiac. Ionii de potasiu joacă un rol substanţial în reglarea numeroaselor funcţii ale organismului. Potasiul participă în transmiterea impulsurilor nervoase către organe; are o acţiune pozitivă în cazul multor reacţii alergice; scade tensiunea arterială etc. Potasiul este necesar, de asemenea, la contracţiile muşchilor scheletici. Necesitatea potasiului creşte în cazul insuficienţei cardiace, pielonefritei, dereglărilor intestinale etc. Consumul sporit de zahăr, cofeină şi alcool contribuie la eliminarea mai rapidă a potasiului din organism.
Cum poate fi suplinit deficitul de magneziu şi potasiu?
Bineînţeles, regimul alimentar joacă un rol important în procesul de suplinire cu magneziu şi potasiu. Mai degrabă, regimul alimentar este o modalitate de a menţine un nivel corespunzător al acestor microelemente într-un organism sănătos. Iar în condiţiile temperaturilor ridicate şi a pierderilor excesive de săruri în timpul transpiraţiei, respectarea unui regim alimentar este o metodă insuficientă. Totuşi, dacă deficitul de natriu poate fi suplinit foarte simplu, o sursă a natriului fiind sarea de masă obişnuită, atunci în cazul magneziului şi potasiului este mai complicat, de aceea conţinutul acestor ioni trebuie completat, în mod suplimentar, cu ajutorul preparatelor farmaceutice speciale.
Unul din ele este Panangin, produs de compania farmaceutică Gedeon Richter. Panangin reprezintă o combinaţie specială de ioni activi de potasiu şi magneziu, sub formă de asparaginat de potasiu şi magneziu. Producătorii acestui medicament consideră că asparagina este reprezentantul de neînlocuit al sistemului de transport, care asigură transportarea ionilor de potasiu şi magneziu şi contribuie la pătrunderea acestora prin membrana celulară în interiorul celulei. Deficitul de potasiu din organism influenţează cel mai mult activitatea cardiacă. Din aceste considerente, în practica terapiei medicamentoase, administrarea Panangin-ului este recomandată în primul rând în tratarea bolilor cardiace. Panangin-ulmaieste prescris în scopul terapiei complexe a cardiopatiei ischemice, distoniei neurocirculatorii, sindromului oboselii cronice, hipertoniei arteriale, spasmelor musculare, precum şi în scopul profilaxiei deficitului de magneziu şi potasiu în perioada caniculară.
„Acest medicament se eliberează fără prescripţie medicală. Citiţi cu atenţie prospectul.
Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.” Nr. 13490 din 23.10.2008
